| Terapia Centrata pe Compasiune |
|
Pentru secole compasiunea era considerată un factor central pentru majoritatea tradițiilor religioase. În literatura de specialitate și mai ales în psihologia socială era considerată sinonim pentru – empatie, altruism și comportament prosocial (Bateson, 1999). În psihoterapie compasiunea era considerată crucială – şi de asemenea definită sub alte etichete: empatie, acceptare necondiționată, susținere, alianță de lucru. În majoritatea culturilor compasiunea este “deghizată” în părintele bun, sau caracteristici de genul disponibilitate, senzitivitate sau responsabilitate. În ultimii ani însă valul de schimbări mondiale care a fost resimțit și în sfera psihoterapiei a făcut ca acest concept (compasiunea) să-și redobândească locul bine meritat. Unele mișcări religioase consideră că singura noastră salvare (a omenirii) este dezvoltarea compasiunii față de noi înșine și față de ceilalți (ființe, natură, univers). Această idee este tot mai des împărtășită, sub o formă mai academică și în cadrul manifestărilor ștințifice. Psihoterapeuți de orientare psihanalitică, cognitivă, comportamentalistă, umanistă şi integrativistă inserează tot mai frecvent în publicațiile lor conceptul de compasiune și nu ezită să-l redefinească în funcție de rezultatele cercetărilor și a experiențelor profesionale pe care le-au dobândit. Pentru mai multe detalii despre Terapia Centrata pe Compasiune accesati prezentarea PPT a profesorului Paul GILBERT. Pentru mai multe informatii accesati: http://www.compassionatemind.co.uk/; http://www.derby.ac.uk/mhru; http://www.mindfulselfcompassion.org/index.html; http://www.Self-Compassion.org/. Prezentare click aici Psihoterapia prin Compasiune |