Skip to content

Green color

Home Articole RSS
Ego-ul sau cealaltă persoană de lângă noi

"Paiele vin repede la suprafaţă în timp ce pietrele preţioase se lasă imediat la fund.", proverb indian Ego-ul este cealaltă faţă a ta, o falsă personalitate, este persoana de care societatea te obisnuieşte să mergi însoţit permanent. Ego-ul tău este persoana cu care societatea comunică şi pe care o determină să te transforme într-o persoană plină de dorinţe, din ce în ce mai multe, din ce în ce mai mari, o persoană plină de pretenţii şi de “mi se cuvine”, o persoană plină de frustrări atunci când “piedestalul” mult dorit întârzie să i se construiască sau se năruieşte peste noapte. Ego-ul, prin prostia sa, tinde să iese repede in evidenţă, deoarece el şi dorinţele tale devin factorii care determină blocarea oricăror tendinte de autocunoaştere şi autoperfecţionare şi o complacere a fiinţei tale în nefericire, îndoieli, suspiciuni, neîncredere şi suferinţă. Ego-ul îţi impune căutarea permanentă a satisfacerii dorinţelor de tot felul şi a impunerii propriei individualităţi în faţa semenilor pentru o iluzorie putere care nu-ţi foloseste la nimic. Omul are nevoie de extrem de puţin pentru a trăi, restul sunt dorinţe, plăceri a căror satisfacere dusă la extrem devine un miraj permanent ce amplifică forţa de manifestare a ego-ului. Cu cât satisfacem mai mult, cu atât începem să căutam noi şi noi metode de satisfacere şi în acelaşi timp, ceea ce obţinem nu ne mai aduce nici o plăcere fiindcă societatea de consum în care trăim ne învaţă să consumăm, ne învaţă că împlinirea vine din exteriorul nostru. Cu cât căutam mai mult în exterior, cu atât golul interior devine mai mare. Tu nu eşti una cu ego-ul tău! Acesta este doar o falsă imagine despre tine, creată de societate ca un instrument de exploatare alcătuit din ambiţii şi condiţionări: eşti alb sau negru, eşti intelectual sau muncitor, eşti creştin sau ateu, eşti femeie sau bărbat, ş.a.m.d., este o iluzie pe care vă concentraţi toate preocupările, uitând astfel să căutaţi adevărul despre Sinele vostru interior. Ego-ul este cine ai ajuns să crezi tu că eşti prin obişnuinţă, dar nu reprezintă adevărul despre tine, despre Sinele tău, este doar ceea ce ai acceptat tu ca fiind un comportament „normal” pentru a fi acceptat din punct de vedere familial, relaţional, social. De-a lungul vieţii intrii în diverse roluri: copil, soră/frate, adult, părinte, iubit/ă, angajat/director/patron, bunic/ă, trist/fericit, ş.a. Ajungi să te confunzi cu rolul, cu obiceiurile şi emoţiile sale şi uiti cine este cu adevărat Sinele tău. Pentru a renunţa la imaginea pe care ţi-a arătat-o societatea despre tine şi ai luat-o ca bun valabil, paşii pe care-i ai de urmat sunt: conştientizarea, acceptarea, detaşarea şi schimbarea prin exercitarea într-un mod conştient şi pozitiv a liberului arbitru de care dispui. Poţi alege să rămâi afundat/ă în vechile condiţionări ale ego-ului tău sau să alegi un alt mod de a fi şi de a trăi în conformitate cu sinele tău cel real, să te bucuri de existenţă în orice clipă şi să alegi să traieşti în bucurie autentică pentru simplul fapt că eşti aici şi acum. Fericirea ta începe din interior şi se revarsă în exterior, invers niciodată! Şapte sugestii anti-ego!

Actioneaza! "Dumnezeu iti da, dar nu-ti baga si-n traista!"

Oamenii isi doresc, oamenii cer. Oamenii cer de la ei insisi, cer de la ceilalti, cer de la Dumnezeu ... si de cele mai multe ori li se dau lucrurile pe care le cer, insa sunt prea grabiti sa observe ca cererea le-a fost indeplinita. Observa doar atunci cand se uita in traista si traista este goala, pentru ca: “Dumnezeu iti da, dar nu-ti baga si-n traista”. Poate ai cerut bani ... Era un banc: “Doamne ajuta-ma sa castig la loto ... nimic! A doua zi: “Doamne ajuta-ma sa castig la loto”... nimic! Si tot asa zile la rand si nimic, nici un castig. Apoi omul suparat: ”Doamne cred ca nu existi, te-am rugat sa ma ajuti si pe mine si nu s-a intamplat nimic!”. Atunci o voce ii raspunse: “Ba da Ioane, te-am auzit, da` du-te si tu si cumpara un bilet!” Acum, in timp ce zambim, sa ne gadim de cate ori am cerut ceva, ne-am vaietat ca nu primim si am fost atat de ocupati cu primitul si cu vaiatatul ca am uitat ca si noi sa actionam in directia in care avem o nevoie sau o dorinta. Poate ai cerut viata si sanatate ... “Fermierul Brown locuia intr-un tinut care, intr-o buna zi, fu inundat de apele raului din apropiere. Primarul a cutreierat tinutul si i-a anuntat pe toti fermierii ca, zona fiind sinistrata, trebuie s-o paraseasca. Omul nostru credea insa cu tarie ca Dumnezeu va avea grija lui, asa ca refuza sa plece din zona. Primarul, neputand sa stea prea mult timp la discutii cu el, pleca. Apele revarsate au crescut, ceea ce il facu pe fermier sa se refugieze la etajul casei sale. Pe fereastra, vazu la un moment dat o salupa incarcata de soldati. Ofiterul il indemna sa coboare in salupa, dar fermierul refuza: "Sunt convins ca Dumnezeu ma va apara." Apele crescura atat de mult, incat fermierul Brown se vazu nevoit sa se urce pe acoperis. Un huruit puternic il facu sa se uite in sus. Era un elicopter. "Apuca-te de franghie, striga pilotul, si te vom trage in sus." "Nu e cazul, raspunse Brown, Dumnezeu va avea, cu siguranta, grija de mine."Apele crescura si mai mult. Cand ajunse in rai, Brown fu anuntat de Sf. Petru ca va fi primit de Dumnezeu. "Ai fost intotdeauna cucernic, Brown, milos si iubitor, asa ca Dumnezeu iti va acorda o intrevedere." - Ai vreo intrebare? i se adresa Dumnezeu, la sfarsitul intrevederii. - Pai, as avea una, daca nu te superi, marturisi fermierul sfios. Stii, intotdeauna am crezut ca vei avea grija de mine. De ce m-ai lasat sa ma inec in loc sa ma salvezi ? - Cum adica? replica Dumnezeu. A fost alegerea ta. Eu l-am trimis pe primar sa te convinga sa pleci. Cand ma uit, tu erai tot acolo. Am trimis salupa in sprijinul tau, dar ai refuzat sa te urci in ea. Iar cand am vazut ca ai urcat pe acoperis, am trimis elicopterul sa te salveze.” De sanatatea ta, fie ea fizica, psihica sau emotionala, este bine ca tu sa ai grija in primul rand. Sa te hranesti sanatos, sa gandesti sanatos, sa simti lumea din jurul tau si lumea ta interioara intr-un mod sanatos, sa inveti sa faci toate acestea si, daca ti-e greu de unul singur, sa ceri ajutor.   Poate ai cerut iubire ... Poate este langa tine si asteapta sa intinzi mana, poate chiar a venit langa tine si tu continui sa stai cu spatele pentru ca te-ai obisnuit sa te plangi ca nu este totul cum vrei tu, si cand vrei tu. Poti incepe sa fii cinstit cu tine insuti si sa te intrebi: “ eu ce am facut pentru iubire?”,  “eu ce am facut pentru a veni in intampinarea ei?”, “eu cat timp (metafore-si-povestiri-terapeutice/timpul-si-iubirea.php)si cata permisiune am acordat iubirii si implicit persoanei sa faca parte din viata mea?”, “ in comparatie cu alte lucruri, cat spatiu ii permit iubirii sa ocupe in viata mea?” Dupa ce va raspundeti sincer la aceste intrebari, stabiliti-va mai clar priorotatile si, de acum incolo, si un mod de actiune pe drumul dorit, asumandu-va faptul ca in orice drum puteti intalni obstacole, dar atata timp cat va mentineti pe el, aveti toate sansele sa ajungeti unde va doriti. Actionati, actionati, actionati! Nu lasati lucrurile sa treaca pe langa voi ci mergeti voi in intampinarea lor, mai ales cand este evident ca va asteapta! Si chiar daca nu este evident puteti pune o intrebare, puteti merge acolo sa vedeti, puteti cere si e probabil ca vi se va da, puteti invata sa fiti mai atenti si sa “vedeti” oportunitatile, puteti invata sa ascultati lumea din jurul vostru si, mai ales, puteti invata sa va ascultati in liniste si cu sinceritate sufletul! Ceea ce aveti nevoie si va doriti poate fi langa voi si nu asteapta decat sa intindeti mana! Deci nu asteptati “mura-n gura” si nici “para malaiata in gura lui Natafleata”, intindeti mana si actionati in directia pe care o considerati necesara vietii si mai ales sufletului vostru! Ascutati-va inima si acceptati ceea ce vine spre voi si nu uitati: faceti si voi un gest ca sa primiti!